Eu-l meu, adica EU!

Cand traiam si eu, viata omului”normal”, gandurile erau de diferite ”culori” si nu se limitau la ordinea zilei…ci uneori zburau mult mai departe decat ceea ce eram eu,dar imediat se intorceau la realitate,deoarece nu imi permitea buzunarul sa raman acolo, suspendat intre fantezie si realitate, chiar daca inima ma indemna sa caut solutii salvatoare, creierul intodeauna imi soptea: Nu uita de unde ai plecat!…astfel am reusit sa mai salvez ceva din mine, acel putin, necunoscut mie in acele vremuri, numit Eu-l meu,adica EU!

Cum v-am mai spus, am sa va spun, si poate va voi mai spune, ceea ce v-am spus atunci, este aceasi vorba care va voi spune acum, si poate mai incolo, peste timp, adica, v-am spus si va voi spune,  ca,  niciodata nu am fost un exemplu pozitiv, ci mai intodeauna eram asemanat cu ceata sau intunericul, cutremurul sau traznetul…Raza de soare, nu cred sa fi fost numit vreodata…in schimb, bunica mea, pe care eu o strigam MAMA , ma striga, ingras sau sufletel, dar asta a fost acum 30 de ani in urma…iar azi, cineva ma mai striga: Ingerilaaa!! ..adica un fel de inger cu doua fete, cand cald cand mai”gerilaaa”…si asta pe buna dreptate, deoarece sunt foarte exigent si mai taios decat acel vant ce suiera prin crapatura cea mai mica.

Mi-au placut foarte mult femeile, dar nu le-am putut iubii niciodata…poate te intrebi de ce? Povestea e foarte lunga, la fel si raspunsul, dar pe scurt iti voi spune de ce…deoarece nu sunt sincere in totalitate!!Aci fac referire la femeile pe care le-am intilnit eu, asa ca, nu ma intelegeti gresit.Multumesc!

Casa si averea le mostenim de la parinti, dar o nevasta priceputa este un dar de la Domnul!…sau cine gaseste o nevasta buna, gaseste fericirea: este un har pe care-l capata de la Domnul…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s