Antrenamentul funcțional

Ce este antrenamentul funcțional? (funcțional = capabil să servească funcției pentru care a fost creat)

Un concept care ține de mai bine de 10 ani prima pagină a cercetărilor și fitness-ului din toată lumea, antrenamentul funcțional își are rădăcinile în gimnastica de recuperare. Fizioterapeuții pregăteau sportivii pentru revenirea în sport după accidentări sau operații printr-un antrenament global cât mai aproape de efortul/mișcările din timpul competițiilor.

Tradus în viața cotidiană, antrenamnetul funcțional îți pregătește corpul pentru a răspunde cât mai bine sarcinilor de zi cu zi, fără prejudicii pentru articulații, coloană, postură etc. Ca să înțelegi mai bine, enumăr câteva activități (de la care, din păcate, mulți dintre noi au abdicat): tras și ridicat de bagaje, împinsul comodei, ridicat box-ul de apă de jos și pus în portbagajul mașinii, ridicat/lăsat copilul, cărat vrafuri de dosare pe scări, alergat către biroul directorului general, sprint după tramvai…. Toate aceste acțiuni, care fac parte din viața noastră, n-ar trebui să ne lase cu gâtul și coloana blocate (ieri, un prieten îmi povestea că, fiind în concediu, s-a uitat după o…. barcă  și a rămas cu gâtul înțepenit) sau articulații împietrite.

Sunt folosite în antrenamentul funcțional: greutăți variabile, haltere, Bosu sau alte suprafețe instabile, steper, minge medicinală, gymball, saci de nisip, kettlebell etc.

 

Beneficiile antrenamentului funcțional

În primul rând, redă organismului toate gradele libertății de mișcare. Privește un copil: sare, aleargă, stă în mâini, se cațără, se răsucește, joacă șotron, se târăște lustruind podeaua…. Câte dintre aceste mișcări le repetăm frecvent ca adult? Iar în puținele situații în care o facem, din păcate, se blochează câte ceva, plesnește sau face trosc…..

Un alt beneficiu major este regăsirea stabilității articulare și musculare. În timpul aceluiași antrenament îți exersezi flexibilitatea, inima, echilibrul, forța, rezistența musculară în diverse planuri de mișcare, ca să nu mai pomenesc de intensitatea arderilor (chiar până la 1200 kcal. pe oră) și de impulsul dat metabolismului.