“In viata nu trebuie sa-ti fie frica de nimic. Trebuie doar sa intelegi.”
Lipsa de cunoastere, ignoranta si credintele limitative iti alimenteaza teama. Oamenilor le este frica de tot ceea ce nu cunosc sau nu inteleg, de tot ceea ce este altfel decat se asteapta ei si de tot ceea ce nu pot controla.
De exemplu, in cele mai vechi timpuri, oamenii erau ingroziti de fenomenele naturii si, ca sa le gaseasca o explicatie, le atribuiau unor pedepse venite de la zei. Ca sa imbuneze zeii si sa obtina clementa, recurgeau la tot felul de ritualuri si sacrificii barbare. Cautau solutii si raspunsuri magice ca sa poata sa aiba iluzia unui oarecare control asupra lumii in care traiau.
Atunci cand un om simte frica, i se activeaza agresivitatea sau disperarea si pasivitatea. Orice schimbare in mediul in care traim, orice lucru care iese din “normalitatea” cu care suntem obisnuiti declanseaza teama, rezistenta si luptam impotriva necunoscutului cu agresivitate. Astfel se nasc conflictele, intoleranta, razboaiele, etc.
Insa, cum ar fi ca atunci cand observam ceva cu care nu suntem obisnuiti, ceva ce iese din tiparele “normalitatii” noastre, sa ne pastram mintea deschisa, sa devenim curiosi si sa cautam sa intelegem? In loc sa devenim tematori sau agresivi sa incercam sa aflam “de ce” sau “cum”?
Avem o minte al carei scop este sa invete, sa inteleaga, sa rezolve probleme si sa caute raspunsuri si, daca o folosim in acest scop, ne imbogatim mereu. Insa, daca ne raportam la necunoscut asa cum faceau stramosii nostri – intr-o maniera instinctuala – negam milioane de ani de evolutie a mintii umane.