Aflu ca parintii mortilor de la “Colectiv” se napustesc ( politic?) asupra unora care nu au a face cu nimic cu sinistra crima pusa la cale de anumite servicii si dinspre Cotroceni . De fapt , trei dintre acestia , in afara lui Arafat , nici nu mai au avut un rol , acestia fiind demisionari .
“Durerea”unora dintre acestia este gogorita ca Arafat se ocupa mai mult cu alinierea perfecta a “salvarilor” decat de numaratul victimelor fara suflare asasinate de dragul instalarii guvernului meu . Chiar asa sa fie ? Miile de vieti salvate de Smurd- ul creat de acelas Arafat ce zic ?
Trecand peste durerea fireasca a pierderii celor dragi , nu pot sa nu fiu revoltat ca directia acuzelor se axeaza pe trimiterea ori nu in strainatate a victimelor muribunde , de parca salvarea vietilor au depins de medicii si spitalele din occident .
Nu acuza nimeni pe cei ce au fost la originea asasinatului in masa , ceea ce ma face sa cred ca acesti “parinti” sunt complicii criminalilor ce au pus sinistrul plan in fapt .
Asta ma face sa ma intreb cat este revolta fireasca a unui parinte , precum este revolta mea sincera si cat este un calcul cinic al acelor parinti interesati probabil de interese subterane sugerate dinspre un anumit arc tenebru.